Pentru ca sa nu ia mai tirziu viata in joaca, copilul - sustin hotarit pedagogii - trebuie sa se joace pe saturate in copilaria lui fericita. Jocul modeleaza armonios personalitatea umana aflata in plina expansiune si dezvolta unele aptitudini necesare in viata. De pilda: alergatul il face pe om mai nobil si iute de picior, ceea ce se va dovedi nu o data util in diverse imprejurari ale carierei profesionale. Batutul mingii il poate deprinde cu aruncarea la cos sau peste plasa a raspunderilor, ceea ce - desigur - nu-i frumos, dar unii mai indraznesc sa pretinda ca e sanatos. Joaca cu papusile si pregatirea mincarurilor din nisip, apa, plastilina etc. sint exercitii culinare ale fetitelor, viitoare gospodine preocupate de alimentatia rationala. Jocurile sint de (cel putin) trei feluri: educative, distractive si distructive - ultimul tip trebuind eliminat definitiv din tendintele celor mici: deocamdata, exista numai straduinte binevoitoare, in aceasta directie. Cum joaca constituie prima activitate, primul gest de munca al copilului, reamintiti-va intruna preceptul: "Lasati copiii sa se duca la joaca!". Ei se vor juca senini si linistiti, nestiind ca de fapt atunci ei muncesc pentru binele nostru, al tuturor.
Saturday, April 28, 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment